FRÍȘCĂ1,friști, s. f. Strat de smântână proaspătă, care se ridică la suprafața laptelui nefiert după câteva ore de la mulgere și care, bătută cu telul, devine spumoasă. ♦ Smântână bătută cu zahăr și servită ca desert sau ca garnitură la prăjituri. – Et. nec.
FRÍȘCĂ2,friști, s. f. (Pop.) 1. Nuia, vergea. 2. Fig. Femeie tânără, zglobie, atrăgătoare, șmecheră și ușor neserioasă. – Din magh. fricska.
frișcă2sf
[
Atestare: Sandu-Aldea U.P.224
Plural: friști
Etimologie: din maghiară fricska
]
(Popular) 1. Nuia.
2. (Figurat) Femeie tânără, zglobie, atrăgătoare, șmecheră și ușor frivolă.
3. (Regional) Nume dat de ciobani câinilor de la stână.
4. (Translvania) Bobârnac
5. (Ornitologic, Banat) Codobatură (Motacilla alba)
frișcă1sfs
[
Atestare: DA
Etimologie: necunoscută
]
1. Strat de smântână proaspătă, care se ridică la suprafața laptelui nefiert după cîteva ore de la mulgere și care, bătută cu telul, devine spumoasă.
2. Smântână bătută cu zahăr și servită ca desert sau ca garnitură la prăjituri.
frișcăs. f. sg. spermă.
fríșcă f., pl. ste și ștĭ (imit. după zgomotu bătăiĭ acesteĭ creme. Cp. și cu ung. friskó, bluză). Vest. Un fel de cremă albă care se ĭa dela laptele nefert [!] prins înainte de a se acri (de a se face în smîntînă) și care se pune la cataifurĭ ș. a. Fișcă [!]. Fig. Fam. (în Mold. flișcă). Zgîtie, potcă, fată neastîmpărată de 10-12 anĭ. V. fîță.
fríșcă1 (produs lactat) s. f., g.-d. art. fríșcăi
fríșcă2 (nuia, femeie tânără) (pop.) s. f., g.-d. art. fríștii; pl. friști
frișcă f. cremă bătută. [Origină necunoscută].
FRÍȘCĂf. Smântână proaspătă bătută cu zahăr până se face spumă, folosită ca desert sau ca garnitură la prăjituri. [G.-D. frișcăi] /Orig. nec.
fríșcă (produs lactat) s. f., g.-d. art. fríșcăi
fríșcă (nuia, femeie tânără) s. f., g.-d. art. fríștii; pl. friști
Strat de smantana proaspata, care se ridica la suprafata laptelui nefiert dupa cateva ore de la mulgere si care, batuta cu telul, devine spumoasa. Smantana batuta cu zahar si servita ca desert sau ca garnitura la prajituri.
