Ce înseamnă “stampila”?

“stampila” în DEX

  • ȘTAMPILÁ, ștampilez, vb. I. Tranz. A pune, a aplica o ștampilă (2). [Var.: stampilá vb. I] – Din ștampilă.
  • ȘTAMPÍLĂ, ștampile, s. f. 1. Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripție sau o emblemă, cu care se ștampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri sau pe corpul animalelor, pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc.; sigiliu. [Var.: stampílă s. f.] – Din fr. estampille. Cf. it. stampiglia.
  • ȘTAMPILÁ vb. I. tr. A pune o ștampilă. [Var. stampila vb. I. / < it. stampigliare, cf. fr. estampiller].

“stampila” în Dicționar Român - Englez

  • proof mark
  • rubber_stamp
  • seal

“stampila” în Dicționarul Român - Francez

  • cache, sceau, timbre, estampille
  • cachet
  • cachet m.

“stampila” în Dicționarul Român - German

  • stempel

“stampila” în Dicționarul de Argou

  • ștampilă, ștampile s. f. 1. sărut. 2. vânătaie în jurul ochilor, urmă a unei lovituri violente primite în zona ochilor.
  • ștampila, ștampilez v. t. 1. a săruta cu pasiune. 2. a învineții ochii (cuiva) cu lovituri de pumn.