ȘNÍȚEL,șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne, bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel.
ȘNÍȚELs.n. Carne de vițel, de porc, de miel etc. tăiată în felii subțiri, muiată în făină, în ou și în pesmet și prăjită în grăsime. [Pl. -le, -luri. / < germ. Schnitzel].
ȘNÍȚELs. n. felie subțire de carne muiată în făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. (< germ. Schnitzel)
șnițél (-le), s. n. – Un tip de escalop. Germ. Schnitzel (Borcea 209).
*șnițel n., pl. e (germ. schnitzel). Friptură prăjită în pesmet pisat.
șníțel s. m., pl. șníțele
șnițel n. bucată de carne prăjită în pesmeți: să ne ceară șnițel și supă AL. [Nemț. SCHNITZEL].
ȘNÍȚEL,șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de came bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. — Din germ. Schnitzel.
ȘNÍȚEL ~en. Preparat culinar pregătit dintr-o bucată subțire de carne, bătută cu un ciocan special, muiată succesiv în ou și pesmet și prăjită (în grăsime). /<germ. Schnitzel
