RUMEGÚȘ s. n. (Colectiv) Deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul; rumegătură (2). – Rumega + suf. -uș.
rumeguș,rumegușuri s. n. (intl.) individ de cea mai joasă speță.
rumegúș n., pl. urĭ. Sud. Rumegătură. – Și -ăguș (est).
rumegúș s. n.
RUMEGÚȘn. Deșeuri de lemn, provenite din tăierea acestuia cu ferăstrăul. /a rumega + suf. ~uș
