PROIÉCT,proiecte, s. n. 1. Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. 2. Prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare. ◊ Proiect de lege = text provizoriu al unei legi, care urmează să fie supus dezbaterii organului legiuitor (și opiniei publice). 3. Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instrucțiunile etc. necesare executării unei construcții, unei mașini etc. ◊ Proiect de diplomă = lucrare cu caracter tehnic, aplicativ, pe baza căreia studenții institutelor politehnice, institutelor de arhitectură etc. obțin diploma la sfârșitul studiilor. [Pr.: pro-iect] – Din germ. Projekt, lat. projectus.
PROIÉCTs.n.1. Plan de a întreprinde, de a face ceva; intenție. ♦ Prima redactare sau primele idei în legătură cu ceva care urmează să se facă sau care trebuie pus în execuție. ♦ Proiect de lege = text provizoriu al unei legi. 2. Lucrare care cuprinde calculele, desenele, instrucțiunile etc. necesare pentru executarea unei construcții, a unei mașini etc. [Pron. pro-iect. / < lat. proiectus, cf. fr. projet].
PROIÉCTs. n. 1. plan de a întreprinde, de a face ceva; intenție. 2. prima redactare, primele idei în legătură cu ceva care urmează să se facă, să fie pus în execuție. ♦ ~ de lege = text provizoriu al unei legi. 3. lucrare care cuprinde calculele, desenele, instrucțiunile etc. necesare pentru executarea unei construcții, mașini etc. (< germ. Projekt, lat. proiectus)
proiéct (proiécte), s. n. – Plan. Lat. proiectum (sec. XIX), fr. projet. – Der. proiecta, vb., din lat. proiectare; proiectil, s. n., din fr. projectil; proiector, s. n., din lat. proiector; proiecți(un)e, s. f., din lat. proiectio; anteproiect, s. n., din fr. avant-projet.
*proĭéct n., pl. e (lat. projectus, part. d. projicere, a arunca înainte, fr. projet, d. projeter, a proĭecta. V. ob- și sub-ĭect, abject). Plan, lucru propus (gîndit) p. împlinire: proĭectu de a uni Marea Neagră cu Baltica. Prima gîndire și redactare: un proĭect de lege. Arh. Reprezentarea grafică și scrisă, împreună cu devizu, a lucrăriĭ de împlinit.
proiéct s. n., pl. proiécte
proiect n. 1. plan format, lucru ce-și propune de a face cineva: proiecte mari;2. prima idee, prima redacțiune: proiect de lege.
PROIÉCT ~en. 1) Plan prin care se intenționează realizarea unor acțiuni viitoare. 2) Text inițial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat, completat, aprobat și apoi pus în aplicare. 3) Schemă a unui sistem tehnic sau a unei construcții care conține calculele, desenele și explicațiile necesare. [Sil. -iect] /<germ. Projekt, lat. projectus
1. Lucrare tehnica, compusa din piese desenate si piese scrise, urmand a constitui documentatia pentru realizarea unei lucrari: obiect, instalatie,cladire etc. 2. Plan sau intentie de a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru.
