PLATON (numele original: Aristocles) (427-347 î. Hr.), filozof grec. Aristocrat atenian, având ambiții politice și fiind un apropiat al lui Socrate, a vizitat de mai multe ori Sicilia și pe tiranul Dinoysos II. Unul dintre cei mai mari gânditori ai Antichității. A întemeiat la Atena (c. 387 î. Hr.) școala filozofică numită Academia. Discipol al lui Socrate, care apare ca purtătorul lui de cuvânt în cele peste 20 de dialoguri ale sale („Banchetul”, „Fedon”, „Statul”, „Parmenide” ș.a.); deși nu există certitudine în privința scrierii lor, sunt repartizate, de regulă, în trei grupuri: timpurii, de mijloc și târzii. Adevărata realitate o constituie, după P., Ideile sau Formele (eidos, de ex. Ideea de frumos sau „frumosul în sine”, Ideea de om etc.), esențe inteligibile, constituind o existență în sine în afara spațiului și timpului; copiile sau umbrele degradate ale Ideilor ar fi lucrurile din realitatea sensibilă. Acestea din urmă, fiind într-o continuă curgere, devenire, nu au deplină realitate, nu pot fi obiect al științei, ci numai al „opiniei” (doxa); adevărata știință se întemeiază pe „reamintirea” (anamnesis) Ideilor, pe care sufletul nemuritor al omului le-a contemplat într-o existență anterioară. P. a pregătit terenul pentru constituirea logicii ca știință de către Aristotel. Concepția filozofică a lui P. constituie fundamentul unei utopii sociale aristocratice. Statul ideal, imaginat de el, trebuie să fie împărțit în trei caste: 1) „filozofii”, conducători, 2) „gardienii”, apărători ai statului, 3) agricultorii și meseriașii; sclavii nu făceau parte din stat. P. este întemeietorul unor teorii etice și estetice originale, bazate și ele pe teoria Ideilor. Filozofia sa a influențat întreaga evoluție ulterioară a idealismului, rămânând până astăzi un model clasic. Maestru al dialogului și unul dintre marii stiliști ai prozei din Grecia antică.
PLATON, Gheorghe (1928-2006, n. Buhuși), istoric român. Acad. (1993), prof. univ. la Iași. Activitate de cercetare concretizată în numeroase studii, monografii, culegeri de documente privind mai ales istoria modernă a României („Istoria modernă a României”, „Unirea Principatelor Române”, „Geneza Revoluției române de la 1848”, „Studii de istorie modernă”). Cercetări în domeniul demografiei istorice („Populația orașului moldovenesc la mijlocul sec. XIX”).
Platon m. cel mai ilustru dintre filozofii antichității, născut la Atena; discipolul lui Socrate și maestrul lui Aristotele: el fundă școala numită Academia și expuse doctrina sa idealistă în dialoguri, dintre cari cele mai importante sunt Phedru, Phedon și Republica (427-347 a. Cr.).
S-a nascut: 427 i. Hr. Atena, Grecia
A murit: 347 i. Hr. Atena, Grecia
Platon este considerat ca fiind cel mai important filosof din Grecia antica. Sistemul sau filosofic a fost considerat mult timp ca fiind de actualitate. Nascut intr-o familie de aristocrati atenieni, Platon a vrut sa devina politician pana in momentul cand a realizat ca omul nu are nimic de castigat din politica.
Inca din copilarie, Platon a fost bun prieten cu Socrate, om care a avut o mare influenta asupra sa. Dupa executia lui in 399 i. Hr., Platon, impreuna cu cativa prieteni, a plecat spre Megara pentru a-l vizita pe Euclid.
Cand avea aproape patruzeci de ani, Platon a calatorit in Italia si Sicilia, unde l-a intalnit pe Dion, cumnatul regelui Dionysius I. In anul 387, dupa ce s-a intors in Atena, Platon a fondat o scoala in care tinerii puteau sa invete sistematic politica si stiinta. Si-a dedicat restul vietii acestei scoli, care a si-a schimbat numele in Academie. Multi tineri, provenind din medii sociale didferite au devenit elevi ai lui Platon, cum ar fi Aristotel si Dion.
Pentru o perioada scurta, in 367, Platon a plecat in Siracus pentru a-I deveni profesor lui Dionisie II. Cand aceasta incercare a esuat, Platon a revenit la Academie, unde a continuat sa scrie si sa predea pana cand a murit.Platon este renumit pentru lucrarile sale filosofiece dintre care enumeram: Dialoguri, Republica si Legile.
