PERFORMANCE [pəfó:məns] (cuv. engl. „spectacol”) subst. Gen de artă apărut în Europa și America de Nord în anii '60 ai sec. 20, derivat din happening, care constă în transpunerea în spațiu și mișcare a unei imagini vizuale create de un artist plastic. Cuprinde numeroase elemente din arta spectacolului, elemente muzicale și se bazează, mai ales în noile sale variante, pe folosirea unor simboluri din viața politică, religioasă, ecologică, științifico-fantastică, tehnică. Printre reprezentanții de seamă: J. Cage, D. Oppenheim, Yoko Ono, L. Anderson ș.a. În ultimii ani s-a dezvoltat, cu prioritate, în fostele țări socialiste din Europa (Ungaria, Rusia, Slovacia, România), având, aproape întotdeauna, un subtext polemic, provocator.
Evaluarea reusitelor unui program dupa ce acesta s-a incheiat; de obicei in termeni de acoperire si frecventa( vezi: Average Frequency, Effective Frequency, Effective Reach, Frequency, Frequency Distribution, Impressions, Net Reach, OTS/OTH, Reach).