Ce înseamnă “oneros”?

“oneros” în DEX

  • ONERÓS, -OÁSĂ, oneroși, -oase, adj. (Despre contracte, convenții etc) Care impune cuiva sarcini; p. ext. împovărător, apăsător; necinstit. ◊ Act cu titlu oneros = act juridic prin care o persoană se obligă să execute o prestație fără a urmări să primească ceva în schimb. – Din fr. onéreux, lat.onerosus.
  • ONERÓS, -OÁSĂ adj. Costisitor, împovărător, apăsător; dezavantajos. ♦ (Jur.) Cu titlu oneros = cu condiția de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini. [< fr. onéreux, lat. onerosus < onus – sarcină].
  • ONERÓS, -OÁSĂ adj. (despre contracte, convenții etc.) care impune suportarea unor cheltuieli mari. ♦ (jur.) cu titlu ~ = cu condiția de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini. ◊ costisitor, împovărător, apăsător; dezavantajos. (< fr. onéreux, lat. onorosus)

“oneros” în Dicționar Român - Englez

  • onerous

Care este sinonimul cuvântului “oneros”?

  • ONERÓS adj. v. apăsător, copleșitor, covârșitor, dezavantajos, greu, ilegal, ilicit, incorect, împovărător, necinstit, necorect, nefavorabil, nelegal, neonest, neprielnic.