MUCOÁSĂ,mucoase, s. f. (Anat.) Membrană care căptușește organele cavitare și canalele ce se deschid la exterior. – Din fr. muqueux, -euse, lat. mucosus.
MUCOÁSĂs.f. Membrană care căptușește sau învelește cavitatea unui organ secretor. [< fr. muqueuse].
MUCOÁSĂs. f. membrană care căptușește unele cavități ale corpului și a cărei suprafață este umectată de mucus. (< fr. muqueuse)
MUCOÁSĂ (‹ fr., lat.) s. f. Strat de țesut caracteristic (0,5-4 mm) care căptușește organele cavitare și canalele ce se deschid la exterior sau în altă cavitate. Este constituită dintr-un epiteliu uni- sau pluristratificat, bogat în glande sau celule glandulare, care secretă mucus și protejează suprafața interioară a organelor contra uscării (ex. m. căilor respiratorii, m. aparatului digestiv etc.); pieliță (2).
mucoásă s. f., g.-d. art. mucoásei; pl. mucoáse
MUCOÁSĂ ~ef. anat. Țesut membranos care căptușește organele cavitare secretoare. ~ nazală. /<fr. muqueux, ~euse, lat. mucosus
Mucoasa este o membrana care tapeteaza totalitatea tubului digestiv, aparatul respirator, aparatul urinar, aparatele genitale masculin si feminin, precum si fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular.
Mucoasele secreta mucus, ceea ce asigura umiditatea si lubrifierea organelor pe care le tapeteaza.
