MICROFÓNs. n. dispozitiv care transformă vibrațiile sonore în oscilații electrice, în radioteleviziune și în telecomunicații. (< fr. microphone, germ. Mikrophon)
MICROFÓN,microfoane, s. n. Aparat care transformă vibrațiile sonore în oscilații electrice, folosit în radioteleviziune și în telecomunicații. – Din fr. microphone, germ. Mikrophon.
MICROFÓNs.n. Aparat care transformă vibrațiile sonore în oscilații electrice, folosit în telefonie, în radiofonie etc. [< fr. microphone, germ. Mikrophon, cf. gr. mikros – mic, phone – voce].
*microfón n, pl. oane (vgr. mikros, mic, și phoné, voce). Un instrument (inventat de Hugues) care amplifică sunetu. V. telefon.
microfón(mi-cro-) s. n., pl. microfoáne
MICROFÓN ~oánen. Aparat care transformă vibrațiile sonore în oscilații electrice, folosit în radioteleviziune și în telecomunicații. /<fr. microphone, germ. Microphon
