LETARGÍEs. f. 1. stare patologică caracterizată prin somn adânc, de lungă durată, în timpul căruia funcțiile vitale par să fie suspendate; moarte aparentă. 2. (fig.) stare de apatie, de inactivitate totală. (< fr. léthargie, lat. lethargia)
LETARGÍE, (rar) letargii, s. f. Stare patologică caracterizată printr-un somn adânc, de lungă durată, și prin pierderea cunoștinței și a capacității de mișcare. ♦ Fig. Apatie, amorțeală, inactivitate totală. – Din fr. léthargie.
LETARGÍEs.f. Stare patologică caracterizată prin somn adânc și lung, în timpul căruia funcțiile vitale par să fie suspendate; moarte aparentă. ♦ (Fig.) Stare de apatie, de inactivitate totală. [Gen. -iei. / < fr. léthargie, cf. lat. lethargus, gr. lethargia < gr. lethe – uitare, argia – odihnă].
*letargíe f. (vgr. lethargía, d. léthe, uĭtare, și argós [aergos], inactiv). Med. Stare mórbidă caracterizată pintr´un [!] somn adînc și lung și care seamănă a moarte: a cădea în letargie. Fig. Toropeală intelectuală saŭ morală: a-l scoate pe cineva din letargie.
letargíe s. f., art. letargía, g.-d. letargíi, art. letargíei
letargie f. 1. somn adânc și morbos încât uzul simțurilor încetează; 2.fig. amorțire, extremă nepăsare: lumea se deșteaptă din adânca-i letargie AL.
LETARGÍEf. 1) Stare patologică manifestată printr-un somn foarte adânc, în timpul căruia pulsul și respirația devin abia perceptibile; somn patologic; moarte aparentă. 2) fig. Lipsă totală de interes față de orice activitate; apatie. [G.-D. letargiei] /<fr. lethargie
letargíe s. f., art. letargía, g.-d. letargíi, art. letargíei; pl. letargíi
Letargia poate fi
- o stare patologica de somn profund si prelungit, fara febra sau infectie, caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit, dar uita spusele si adoarme pe loc. Aceasta stare constituie un simptom al isteriei.
- o stare de toropeala, de apatie si de extrema vlaguire.
