INTERVÉNȚIE,intervenții, s. f. 1. Faptul de a interveni într-o acțiune, într-un proces, într-o discuție etc. ♦ Invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat sau ale altui popor. ♦ (Med.; și în sintagma intervenție chirurgicală) Operație. 2. Acțiune, efort, demers făcut spre a obține ceva, mai ales o favoare. – Din fr. intervention, lat. interventio.
INTERVÉNȚIEs. f. 1. participare, intrare într-o acțiune; luare de cuvânt. ◊ invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat. 2. (med.) operație. 3. efort îndreptat spre un anumit scop. ◊ mijlocire, mediație. ◊ (peior.) stăruință pe lângă o persoană influentă pentru a obține favoruri. 4. (jur.) introducere în litigiu a unui terț, la cererea sa. (< fr. intervention, lat. interventio)
INTERVÉNȚIEs.f.1. Participare, intrare într-o acțiune. ♦ Invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat. ♦ (Med.) Operație. 2. Efort îndreptat spre un anumit scop. ♦ Mijlocire, mediație. ♦ (Peior.) Stăruință, cerere pe lângă o persoană influentă pentru a obține favoruri etc. [Gen. -iei, var. intervențiune s.f. / cf. fr. intervention, rus. intervențiia].
intervenție,intervenții s. f. ( intl.) spargere, furt.
intervénție(-ți-e-) s. f., art. intervénția (-ți-a), g.-d. art. intervénției; pl. intervénții, art. intervénțiile (-ți-i-)
INTERVÉNȚIE ~if. 1) v.A INTERVENI. 2) Amestec al unui stat (prin forță armată, presiuni politice etc.) în treburile altui stat, contrar voinței acestuia. 3) Demers făcut în favoarea cuiva. [G.-D. intervenției; Sil. -ți-e] /<fr. intervention, lat. interventio, ~onis
intervénție s. f. (sil. -ți-e), art. intervénția (sil. -ți-a), g.-d. art. intervénției; pl. intervénții, art. intervénțiile (sil. -ți-i-)