Ce înseamnă “individual”?

“individual” în DEX

  • INDIVIDUÁL, -Ă, individuali, -e, adj. 1. Care este propriu unui individ; personal, specific. ♦ Care privește sau aparține unui singur exemplar dintr-o categorie de lucruri sau de ființe. 2. Care este executat de individ. Muncă individuală. ♦ (Adverbial) În mod izolat, fiecare în parte, fiecare pentru sine. [Pr.: -du-al] – Din fr. individuel.
  • INDIVIDUÁL, -Ă I. adj. 1. personal, propriu unui individ. 2. care se referă la un singur individ sau la un singur obiect. II. s. n. 1. concept estetico-literar desemnând exemplarul izolat, cazul particular. 2. (fil.) singular. ◊ (adv.) în mod izolat. (< fr. individuel)
  • INDIVIDUÁL, -Ă adj. 1. Personal, al unei singure persoane. 2. Făcut de un singur individ. 3. Care se referă la individ sau care privește o singură persoană. // s.n. (Fil.) Singular. [Pron. -du-al. / cf. fr. individuel].

“individual” în Dicționar Român - Englez

  • discreet
  • individual

“individual” în Dicționarul Englez - Român

  • individ
  • individual
  • individual
    individ, ins

“individual” în Dicționarul Român - Francez

  • individuel

“individual” în Dicționarul Român - German

  • individuell
  • persönlich

Care este antonimul cuvântului “individual”?

  • Individual ≠ general

Care este sinonimul cuvântului “individual”?

  • INDIVIDUÁL adj. 1. v. personal. 2. v. particular. 3. particular, personal, privat, propriu. (Probleme ~; proprietate ~.) 4. singular. (O atitudine ~.) 5. v. aparte.