INDEFINÍT, -Ă,indefiniți, -te, adj. Care nu este definit, care nu are limite sau margini determinate; nedefinit, nelămurit. ♦ (Gram.) Nehotărât. – Din fr. indéfini, lat. indefinitus.
INDEFINÍT, -Ăadj. 1. care nu este definit, explicat; nedefinit, nedeterminat. 2. (gram.) nehotărât. (< fr. indéfini, lat. indefinitus)
INDEFINÍT, -Ăadj.1. Care nu este definit, care nu este explicat; nedefinit, nelămurit. 2. (Gram.) Nehotărât. [Cf. fr. indéfini].
*indefinít, -ă adj. (lat. indefinitus). Care nu e definit, căruĭa nu i se poate pune hotar: seria numerelor prime e indefinită. Nehotărît, nedeterminat: sensațiune indefinită. Gram. Perfectu indefinit, perfectu compus, ca am pus;pronume indefinite, pronume nehotărîte, care determină vag, ca: fie-care, nimenĭ, orĭ-cine. S. n., pl. e și urĭ. Lucru indefinit: indefinitu. Adv. În mod indefinit: vinu se conservă indefinit.
indefinít adj. m., pl. indefiníți; f. indefinítă, pl. indefiníte
indefinit a. 1. fără limite determinabile sau cunoscute: durată indefinită;2.Gram. care exprimă o idee generală, nedeterminată: pronume indefinit. ║ n. ceea ce e indefinit.
INDEFINÍT ~tă (~ți, ~te) /<lat. indefinitus, fr. indéfini 1) Care nu este (sau nu poate fi) definit; cu limite nedeterminate; nedefinit; nedeterminat. 2) Care nu este clar; lipsit de claritate; nelămurit; neclar. 3) gram. Care indică caracterul nedeterminat al unui obiect sau al unei ființe; nehotărât.
indefinít adj. m., pl. indefiníți; f. sg. indefinítă, pl. indefiníte
