Ce înseamnă “fronton”?

“fronton” în DEX

  • FRONTÓN, frontoane, s. n. 1. Element de formă triunghiulară, mărginit de o cornișă, care încoronează fațada unui edificiu 2. Element de arhitectură, alcătuit dintr-o cornișă curbă sau frântă, care se găsește deasupra intrării unui edificiu, deasupra unei uși etc. – Din fr. fronton.
  • FRONTÓN s. n. 1. element arhitectonic format dintr-o cornișă de formă curbă sau triunghiulară, deasupra intrării principale a unui edificiu. 2. element arhitectural decorativ deasupra unei porți ieșinde a construcției, a ușilor, ferestrelor etc. (< fr. fronton)
  • FRONTÓN s.n. Element arhitectonic format dintr-o cornișă de formă curbă sau triunghiulară, situat deasupra intrării unui edificiu. [Pl. -oane. / < fr. fronton].

“fronton” în Dicționar Român - Englez

  • frontal
  • fronton
  • gable

“fronton” în Dicționarul Englez - Român

  • fronton

“fronton” în Dicționarul Român - Francez

  • fronton
  • fronton, pignon

“fronton” în Dicționarul Francez - Român

  • fronton

“fronton” în Dicționarul Român - German

  • stirn

“fronton” în Dicționarul de Construcții

  • Element de arhitectura, de obicei de forma curba sau triunghiulara, deasupra intrarii unui edificiu.