FLÚVIU,fluvii, s. n. Apă curgătoare mare, care se varsă în mări sau în oceane. ♦ Fig. Șuvoi; debit mare. – Din lat. fluvius.
FLÚVIUs. n. 1. apă curgătoare cu debit mare, care se varsă în mare sau în ocean. 2. (fig.) șuvoi; potop; revărsare. (< lat. fluvius)
flúviu (flúvii), s. m. – Apă curgătoare mare. Lat. fluvius (sec. XIX). – Der. fluvial, adj. (fluvial), din fr.
FLÚVIUs.n. Apă curgătoare cu debit mare care se varsă în mare sau în ocean. ♦ (Fig.) Șuvoi; potop; debit mare de curgere, revărsare. [Pron. -viu, pl. -vii. / < lat. fluvius].
*flúviŭ n. (lat. fluvius, d. fluere, a curge). Mare rîŭ care se varsă în mare (ca Dunărea, Nilu ș. a.).
flúviu [viu pron. viu] s. n., art. flúviul; pl. flúvii, art. flúviile(-vi-i-)
fluviu n. mare curs de apă care se varsă în mare.
FLÚVIU ~in. 1) Apă curgătoare mare, care se varsă într-o mare sau într-un ocean. 2) fig. Cantitate mare de elemente de același fel (oameni, vehicule etc.), care se mișcă într-o direcție. [Sil. flu-viu] /<lat. fluvium
flúviu s. n. [-viu pron. -viu], art. flúviul; pl. flúvii. art. flúviile (sil. -vi-i-)
destin imprevizibil, posibilitati duale – ori sentimental evoluezi in relatia pe are o ai ori se va duce totul de rapa, esti supus unui ritm professional foarte sustinut in care trebuie sa rezisti sis a tii pasul
