ERÓTIC, -Ă,erotici, -ce, adj. Privitor la dragoste, de dragoste, propriu dragostei. ♦ (Despre opere literare) Care conține sentimente de dragoste; care cântă, care exprimă dragostea. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea compozițiilor literare care cântă sentimentul dragostei. ♦ Predispus, înclinat spre senzualism; senzual. – Din fr. érotique.
ERÓTIC, -Ă I. adj. referitor la dragoste; de iubire. ◊ (despre opere literare) care conține sentimente de dragoste; care cântă dragostea. II. s. f. totalitatea operelor literare care cântă sentimentul iubirii. (< fr. érotique, gr. erotikos)
ERÓTICadj. Referitor la iubire. ♦ Care conține sentimente de dragoste; care cântă dragostea. ♦ (s.f.) Totalitatea operelor literare care cântă iubirea. ♦ Senzual. [Cf. fr. érotique, it. erotico < gr. erotikos < Eros – zeul iubirii la greci].
*erótic, -ă adj. (vgr. erotikós, d. éros, amor). Amoros, de amor: poezie erotică.
ERÓTIC, -Ă,erotici, -ce, adj. Privitor la dragoste, de dragoste, propriu dragostei. ♦ (Despre opere literare) Care conține sentimente de dragoste; care cântă, care exprimă dragostea. ♦ Predispus, înclinat spre senzualism; senzual. – Din fr. érotique.
erótic adj. m., pl. erótici; f. erótică, pl. erótice
erotic a. privitor la amor: cântec erotic.
ERÓTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de dragoste; propriu dragostei. Sentiment ~. 2) (despre opere de artă) Care conține scene de dragoste; care proslăvește dragostea. Poezie ~că. 3) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește senzualism. Gest ~. /<fr. érotique
erótic adj. m., pl. erótici; f. sg. erótică, pl. erótice
