ECZÉMĂ,eczeme, s. f. Boală de piele, acută sau cronică, de natură infecțioasă sau alergică, caracterizată prin erupții, abcese, leziuni umede sau uscate (însoțite de mâncărimi intense). – Din fr. eczéma.
ECZÉMĂs. f. boală de piele manifestată prin mâncărime, erupții, abcese etc. (< fr. eczéma, gr. ekzema)
ECZÉMĂs.f. Boală de piele manifestată prin mâncărime, erupții, abcese etc. [< fr. eczéma, cf. gr. ekzema – erupție cutanată].
*eczémă f., pl. e (vgr. ék-zema, clocotire, d. ek-zéo, clocotesc, răsuflu). Med. Spuzeală, numele maĭ multor boale de pele [!] (bube dulcĭ, pecingine) caracterizate pin [!] beșicuțe [!], o secrețiune seroasă și o descŭamațiune consecutivă a epidermeĭ.
eczémă s. f., g.-d. art. eczémei; pl. eczéme
eczemă f. Med. bube dulci, pecingine.
ECZÉMĂ ~éf. Boală de piele caracterizată prin leziuni, însoțită de mâncărime și erupții. [G.-D. eczemei] /<fr. eczéma, gr. ekzema
