DESIGN s. n. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl., fr. design.
DESIGN [DIZÁIN] I. s. n. 1. disciplină care urmărește armonizarea estetică a mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale și a mobilelor până la urbanism și amenajarea peisajului. 2. aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru din punct de vedere estetic; estetică industrială. II. adj. inv. modern, elegant. (< engl., fr. design)
DESIGNs.n. (Liv.) Disciplină care urmărește armonizarea mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale până la urbanism și amenajarea peisajului. [Pron. di-záin. / < engl. design].
1. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, functionali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul si calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel in care se prezinta un lucru (din punct de vedere estetic). 3. Disciplina care urmareste armonizarea mediului uman, incepand de la conceperea obiectelor uzuale pana la urbanism si amenajarea peisajului;
