Ce înseamnă “dăinuire”?

“dăinuire” în DEX

  • DĂINUÍRE s. f. Faptul de a dăinui; persistență; menținere. – V. dăinui.
  • dăinuíre (dăi-) s. f., g.-d. art. dăinuírii
  • dăinuíre s. f., g.-d. art. dăinuírii; pl. dăinuíri

Care este sinonimul cuvântului “dăinuire”?

  • DĂINUÍRE s. menținere, persistență.