Ce înseamnă “cuminte”?

“cuminte” în DEX

  • CUMÍNTE, cuminți, adj. 1. Cu purtări bune; așezat, liniștit. 2. Cu judecată; deștept, înțelept. ◊ (Substantivat, m.) Un nebun arunc-o piatră-n baltă și zece cuminți n-o pot scoate. ♦ Prevăzător, prudent. – Cu + minte.
  • cumínte adj. (cu și minte). Prudent, deștept: om, femeĭe cuminte; oamenĭ, femeĭ cumințĭ. (Se poate scrie și cu minte, și atuncĭ e invariabil: oamenĭ cu minte).
  • cumínte adj. m. și f., pl. cumínți

“cuminte” în Dicționar Român - Englez

  • dutiful
  • obedient
  • quiet

“cuminte” în Dicționarul Român - Francez

  • sage

“cuminte” în Dicționarul Român - German

  • artig
  • av

Care este antonimul cuvântului “cuminte”?

  • Cuminte ≠ obraznic, neastâmpărat, nebunatic, zălud, zburdalnic, zglobiu

Care este sinonimul cuvântului “cuminte”?

  • CUMÍNTE adj., adv. 1. adj. v. ascultător. 2. adj. v. cumpătat. 3. adj. v. echilibrat. 4. adj. v. chibzuit. 5. adj. chibzuit, deștept, inteligent, înțelept. (O faptă ~.) 6. adv. v. chibzuit.