Ce înseamnă “cotlesc”?

“cotlesc” în DEX

  • cotlésc v. intr. (d. vsl. kotĭlŭ, lighean de aramă, got. katile, germ. kessel, căldare, d. lat. catillus, tavă; bg. kotlevina, cotleală. V. cotlon). Est. Prind rugină verde (acetat de cupru), vorbind de aramă: tingirea a cotlit. V. tr. Oțetu a cotlit tingirea. V. refl. Tingirea s´a cotlit. Fig. Iron. Rar. Mă cam îmbăt. – În vest cocl-.