Ce înseamnă “cosorî́”?

“cosorî́” în DEX

  • COSORÎ́, cosorăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A tăia vița de vie cu cosorul (1). 2. Fig. A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor.
  • cosorî́ vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosorăsc, imperf. 3 sg. cosorá; conj. prez. 3 sg. și pl. cosoráscă