Ce înseamnă “corinteu”?

“corinteu” în DEX

  • CORINTÉU, corintei, s. m. (Maghiarism reg.) Persoană care spune chiuiturile la o nuntă. din magh. kurjantó.
  • corintéu (corintéi), s. m. – Flăcău care îl însoțește pe mire la nunțile populare. Mag. kurjantó „crainic” (Drăganu, RF, II, 74; Dacor., V, 896).
  • corintéu (reg.) s. m., art. corintéul; pl. corintéi, art. corintéii