Ce înseamnă “coriandru”?

“coriandru” în DEX

  • CORIÁNDRU, coriandri, s. m. Plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzator și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment (Coriandrum sativum). [Pr.: -ri-an-] – Din ngr. koríandron.
  • CORIÁNDRU s. m. plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori mici, albe sau roz, și fructe globuloase, bogate în uleiuri eterice. (< fr. coriandre, gr. koriandron)
  • CORIÁNDRU s.m. (Bot.) Plantă din regiunea mediteraneană, cu flori mici, de culoare albă sau roz, grupate în umbele compuse. [Pron. -ri-an-. / < fr. coriandre, cf. gr. koriandron].

“coriandru” în Dicționar Român - Englez

  • coriander
  • coriander (coriandrum nativum)

“coriandru” în Dicționarul Român - Francez

  • coriandre

“coriandru” în Dicționarul Culinar

  • Planta erbacee anuala din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros patrunzator si fructe in forma de globulete, bogate in uleiuri eterice, fapt pentru care semintele uscate se intrebuinteaza in industria farmaceutica, a parfumurilor sau drept condiment.

Care este sinonimul cuvântului “coriandru”?

  • CORIÁNDRU s. (BOT.; Coriandrum sativum) (reg.) chimen, puciognă, buruiană-pucioasă, piper-alb.