Ce înseamnă “constantan”?

“constantan” în DEX

  • CONSTANTÁN s. n. Aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc. – Din fr. constantan.
  • CONSTANTÁN s. n. aliaj de cupru și nichel cu rezistivitate mare și constantă. (< fr. constantan)
  • CONSTANTÁN s.n. Aliaj de cupru și nichel cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. constantan].

“constantan” în Dicționar Român - Englez

  • constantan

“constantan” în Dicționarul Englez - Român

  • constantan

“constantan” în Dicționarul Român - Francez

  • constantan
  • constantan m.

“constantan” în Dicționarul Francez - Român

  • constantan

“constantan” în Dicționarul Român - German

  • konstantan