Ce înseamnă “consistoriu”?

“consistoriu” în DEX

  • CONSISTORIU, consistorii, s. n. 1. Adunare de cardinali convocată de papă. 2. Adunare de pastori sau de rabini. 3. Organ administrativ și disciplinar în conducerea unor biserici. – Din lat. consistorium, fr. consistoire.
  • CONSISTÓRIU s. n. 1. consiliu al împăraților romani. ◊ locul unde se ținea. 2. instanță judecătorească ecleziastică. ◊ consiliu al cardinalilor, prezidat de papă. ◊ adunare care conduce treburile religioase ale unui cult, ale unei confesiuni etc. (< lat. consistorium, fr. consistoire)
  • CONSISTÓRIU s.n. 1. Consiliu al împăraților romani. ♦ Loc unde se ținea acest consiliu. 2. Instanță judecătorească ecleziastică. ♦ Consiliu al cardinalilor, prezidat de papă. ♦ Adunare care conduce treburile religioase ale unui cult, ale unei confesiuni etc. [Pron. -riu. / < lat. consistorium – adunare, cf. fr. consistoire, germ. Konsistorium, it. consistorio].

“consistoriu” în Dicționar Român - Englez

  • consistory

Care este sinonimul cuvântului “consistoriu”?

  • CONSISTÓRIU s. (BIS.) (înv.) ordinariat. (Un ~ catolic.)

“consistoriu” în Dicționarul Religios Ortodox

  • La ortodocsi - organ de disciplina si de judecata pentru preoti, diaconi si cantareti in chestiuni pur bisericesti.
    La catolici - adunare a cardinalilor, prezidata de papa.
    La protestanti - adunarea dirigenta a pastorilor.