Ce înseamnă “consistență”?

“consistență” în DEX

  • CONSISTÉNȚĂ, consistențe, s. f. Grad de densitate, de tărie, de soliditate a unui corp, a unei materii etc.; rezistența opusă de un corp sau de un material la deformare sau la sfărâmare. ♦ Tărie, soliditate, fermitate. – Din fr. consistance.
  • CONSISTÉNȚĂ s. f. 1. stare a unui corp care are un anumit grad de densitate. ◊ rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare. ◊ (fig.) soliditate, tărie; fermitate. 2. (mat.) coerență (2). 3. (log.) însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu. (< fr. consistance, it. consistenza)
  • CONSISTÉNȚĂ s.f. 1. Stare a unui corp (mai ales a unui lichid) care are un anumit grad de densitate, de soliditate. ♦ Rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare; soliditate, tărie. 2. Calitate a unui sistem axiomatic de a nu conține o formulă oarecare în același timp cu negația ei. [Cf. it. consistenza, fr. consistance].

“consistență” în Dicționar Român - Englez

  • body
  • consistence
  • spissitude

“consistență” în Dicționarul Român - Francez

  • consistance

“consistență” în Dicționarul Român - German

  • spruchsfreiheit
  • konsistenz

Care este sinonimul cuvântului “consistență”?

  • CONSISTÉNȚĂ s. 1. soliditate, tărie, (înv.) vârtoșie. (~ unei substanțe.) 2. v. coerență.