Ce înseamnă “connetable”?

“connetable” în DEX

  • *connétable m. (cuv. fr. care vine d. lat. comes stábuli, „cómitele staululuĭ [grajduluĭ]”, adică „șefu cailor regalĭ, mareșal, mare grăjdar”. E greșit a zice rom. conetabil, că aicĭ nu e vorba de sufixu -bil din ama-bil). Generalisim în vechea Francie. – La 1191, desființîndu-se demnitatea de seneșal, connetable ajunse cel maĭ mare demnitar al monarhiiĭ. Ludovic XIII, după sfatu luĭ Richelieu, desființă această demnitate la 1627. La 1804, Napoleon I îl făcu pe fratele săŭ Ludovic connétable și institui și un viceconnétable, care fu Berthier, principe de Wagram. Ceĭ maĭ celebri connétables în vechea monarhie fură: Duguesclin (1370), Clisson (1380), contele de Saint-Pol (1411), contele de Richemont (1425), ducele de Bourbon (1515), Anne de Montmorency (1538), Enric I de Montmorency (1593), ducele de Luynes (1621) și Lesdiguières (1622). V. mareșal.