Ce înseamnă “conăcire”?

“conăcire” în DEX

  • CONĂCÍRE, conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – V. conăci.
  • conăcíre (înv.) s. f., g.-d. art. conăcírii; pl. conăcíri
  • CONĂCÍRE, conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. — V. conăci.