Ce înseamnă “complice”?

“complice” în DEX

  • COMPLÍCE, complici, -ce, s. m. și f. Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, p. ext., care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile. – Din fr. complice.
  • COMPLÍCE s. m. f. cel care înlesnește sau ajută la săvârșirea unei fapte; părtaș. (< fr., it. complice)
  • COMPLÍCE s.m. și f. Participant la săvârșirea unei infracțiuni. ♦ Cel care înlesnește sau ascunde o faptă (de obicei penală, reprobabilă) a cuiva. [< fr., it. complice, cf. lat.med. complex].

“complice” în Dicționar Român - Englez

  • accomplice
  • stooge

“complice” în Dicționarul Român - Francez

  • complice

“complice” în Dicționarul Francez - Român

  • complice

“complice” în Dicționarul Român - German

  • helfershelfe
  • komplize
  • mitwisse

“complice” în Dicționarul de Argou

  • COMPLICE aghiotant, alergător, ambasador, audient, caraulă, cenușăreasă, cirac, deputat, emisar, escortă, fartițier, olac, omal, pontagiu, pontator, secretar, sol, șesar, șestar, șustangiu, tabadură, tirangiu, tiră, tovarăș.

Care este sinonimul cuvântului “complice”?

  • COMPLÍCE s. (JUR.) copărtaș, părtaș, (înv.) ajutător. (~ la săvârșirea unei infracțiuni.)