Ce înseamnă “completiv”?

“completiv” în DEX

  • COMPLETÍV, -Ă adj. care complinește. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție subordonată care îndeplinește funcția de complement pe lângă verbul din regentă. (< lat. completivus, fr. complétif)
  • COMPLETÍV, -Ă adj. Care complinește, care servește drept complement. ◊ Propoziție completivă (și s.f.) = propoziție subordonată care îndeplinește față de propoziția regentă funcția de complement. [< lat. completivus, cf. fr. complétif].
  • *completív, -ă adj. (lat. completivus). Care servește ca complement: propozițiune completivă.

“completiv” în Dicționar Român - Englez

  • completive

Care este antonimul cuvântului “completiv”?

  • Completiv ≠ necompletiv