Ce înseamnă “combinație”?

“combinație” în DEX

  • COMBINÁȚIE, combinații, s. f. 1. Îmbinare, reunire, combinare. 2. (Fam.) Aranjament, plan; calcul. ◊ Expr. A intra în combinație cu cineva = a se asocia cu cineva. 3. Reacție chimică în cursul căreia doi atomi sau două molecule se unesc pentru a forma o nouă moleculă; (concr.) substanță obținută în urma unei astfel de reacții; (corp) compus. [Var.: combinațiúne s. f.] – Din lat. combinatio, -onis.
  • COMBINÁȚIE s. f. 1. reunire, îmbinare, combinare. 2. substanță formată din două sau mai multe elemente chimice. 3. (fam.) aranjament, plan; calcul. (
  • COMBINÁȚIE s.f. 1. Reunire, îmbinare, combinare. ♦ Reacție prin care se unesc elemente chimice și se formează un corp compus, cu alte proprietăți fizice și chimice. 2. (Fam.) Aranjament, plan; calcul. [Gen. -iei, var. combinațiune s.f. / cf. it. combinazione, lat. combinatio].

“combinație” în Dicționar Român - Englez

  • amalgam
  • combination
  • coveralls

“combinație” în Dicționarul Român - Francez

  • combinaison

“combinație” în Dicționarul Român - German

  • kombination
  • vereinigung
  • zusammensetzung

“combinație” în Dicționarul de Argou

  • combinație, combinații s. f. 1. (deț.) schimb de țigări efectuat între deținuți. 2. aranjament; înțelegere.

Care este sinonimul cuvântului “combinație”?

  • COMBINÁȚIE s. 1. v. îmbinare. 2. (CHIM.) compus, corp compus. (Clorura este o ~) 3. v. amestec. 4. v. înțelegere.
  • COMBINÁȚIE s. v. calcul, gând, idee, inten-ție, plan, proiect, socoteală.