Ce înseamnă “coinac”?

“coinac” în DEX

  • coinác (-ce), s. n.1. Articulație în general. – 2. Gleznă. – 3. Zar. – 4. Sfoară de care se leagă o greutate sau o piatră, și care se folosește la pescuit sau pentru a coborî zmeul. – 5. Contragreutate. – 6. Membru viril. – 7. Flăcău, june. Tc. kainak „articulație” (Șeineanu, II, 141), cf. bg. kojnak și coi.
  • coinac, coinaci s. m. (inrl. înv.) copil; adolescent.
  • coĭnác n., pl. e (turc. kaĭnak, articulațiune, încheĭetură). Munt. Cóccix. Os mic (arșic saŭ vertebră). Peatră [!] legată cu sfoară de aruncat peste ața unuĭ zmeŭ înălțat ca să-l prinzĭ (maĭ des numită praștie).

“coinac” în Dicționarul de Argou

  • coinac, coinaci s. m. (inrl. înv.) copil; adolescent.

Care este sinonimul cuvântului “coinac”?

  • COINÁC s. (TEHN.) buhai, (reg.) crainic, făfălug, tăvălug, zăvor, cântarul pietrelor. (~ la moară.)
  • COINÁC s. v. greutate, membru, penis, vertebră.