Ce înseamnă “cobârlău”?

“cobârlău” în DEX

  • cobârlău2 s.m. și adj. (reg.) 1. hoț, tâlhar. 2. nomad, vagabond.
  • cobărlắu (-ắi), s. m.1. Vagabond, nomad. – 2. Hoț. Mag. koborló (Drăganu, Dacor., II, 900; DAR), de la kób(or)ol „a hoinări”. Aceleiași rădăcini îi aparțin cobăltoc, s. m. (Trans., cerșetor) și cobărlui, vb. (Banat, a fura).
  • COBÂRLẮU s. n. (Reg.) Vizuină, bârlog. – Magh. kóborló.

Care este sinonimul cuvântului “cobârlău”?

  • COBÂRLĂU s. v. bârlog, cuib, culcuș, sălaș, vizuină.