COAUTÓR, -OÁRE,coautori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care a scris o lucrare, a făcut o invenție etc. împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea. 2. Persoană care a săvârșit o infracțiune împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea. [Pr.: co-a-u-] – Din fr. coauteur.
COAUTÓR, -OÁREs. m. f. 1. autor împreună cu altcineva al unei lucrări. 2. participant, alături de alții, la săvârșirea unei crime, a unei infracțiuni. (< fr. coauteur)
COAUTÓR, -OÁREs.m. și f. Autor care a făcut o lucrare împreună cu altcineva. ♦ Autor al unei infracțiuni pe care a făptuit-o împreună cu alții; părtaș. [Pron. co-a-u-. / < co- + autor, cf. fr. coauteur].
coautór(co-a-u-)s. m., pl. coautóri
COAUTÓR, -OÁRE,coautori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care a scris o lucrare, a făcut o invenție etc. împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea. 2. Persoană care a comis o infracțiune împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea. [Pr.: co-a-u-] — Din fr. coauteur.
COAUTÓR ~im. 1) Fiecare dintre cei doi sau mai mulți autori ai unei lucrări (realizări) în raport unul față de celălalt. 2) jur. Persoană care a comis un delict împreună cu altă persoană. [Sil. co-a-u-] /<fr. coauteur
