Ce înseamnă “clopotar”?

“clopotar” în DEX

  • CLOPOTÁR, clopotari, s. m. 1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică. 2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1). – Clopot + suf. -ar.
  • clopotár m. Cel care trage clopotele. Cel care fabrică saŭ vinde clopote. Cel care face curte (lingușește). Animalu care merge cu clopotu orĭ cu talanga înaintea turmeĭ.
  • clopotár s. m., pl. clopotári

“clopotar” în Dicționar Român - Englez

  • bell-ringer
  • ringer

“clopotar” în Dicționarul Român - German

  • glöckne

Care este sinonimul cuvântului “clopotar”?

  • CLOPOTÁR s. (prin Transilv.) sfăt. (~ la biserică.)