Ce înseamnă “cloanță”?

“cloanță” în DEX

  • CLOÁNȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț.
  • cloanță, cloanțe s. f. gură
  • cloánță (oa dift.) f., pl. e (d. clonț, fiind-că babele aŭ adese-orĭ numaĭ un dinte orĭ doĭ, cum ar avea pasărea cĭocu). Fam. Babă fără dințĭ și rea. Baba cloanța, babă rea din poveștĭ.

“cloanță” în Dicționarul de Argou

  • cloanță, cloanțe s. f. gură

Care este sinonimul cuvântului “cloanță”?

  • CLOÁNȚĂ s. v. gură.