Ce înseamnă “clenciu”?

“clenciu” în DEX

  • clenciu (clinciu) n. Mold. 1. crestătură angulară (la urechile mieilor); 2. fig. șicană, subtilitate juridică; 3. dispută: cu ea am avut și eu odată o leacă de clenciu CR. [Vechiu rom. clinciu, ghimpe, bold; Banat și Oltenia, cleanț, colț de stâncă, Tr. clenciu (clinciu), creangă ciuntită, bucată de lemn strâmb; termeni de origină necunoscută].