Ce înseamnă “circumlocuțiune”?

“circumlocuțiune” în DEX

  • CIRCUMLOCUȚIÚNE s.f. v. circumlocuție.
  • *circumlocuțiúne f. (lat. circum-locútio, -ónis). Ocol de vorbă, perifrază, ca: zeamă de strugurĭ îld. must orĭ vin.

“circumlocuțiune” în Dicționar Român - Englez

  • circumlocution