Ce înseamnă “ciocnire”?

“ciocnire” în DEX

  • CIOCNÍRE, ciocniri, s. f. Acțiunea de a (se) ciocni. 1. Lovire (însoțită de zgomot) între două obiecte tari; ciocnitură. 2. Fig. Luptă între interese sau idei diferite. 3. Fig. Bătălie, luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni. – V. ciocni.
  • ciocníre s. f., g.-d. art. ciocnírii; pl. ciocníri
  • CIOCNÍRE, ciocniri, s. f. Acțiunea de a (se) ciocni. 1. Lovire (însoțită de zgomot) între două obiecte tari; ciocnitură. 2. Fig. Luptă între interese sau idei diferite. 3. Fig. Bătălie, luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni. — V. ciocni.

“ciocnire” în Dicționar Român - Englez

  • collision
  • cushioning
  • dash

“ciocnire” în Dicționarul Român - Francez

  • choc
  • collision
  • impact

“ciocnire” în Dicționarul Român - German

  • kollision
  • zusammenstoß
  • prall

Care este sinonimul cuvântului “ciocnire”?

  • CIOCNÍRE s. 1. izbire, lovire, tamponare, (livr.) coliziune, impact, (rar) întreciocnire. (~ a unor mașini.) 2. v. ciobire. 3. v. spargere.
  • CIOCNÍRE s. v. animozitate, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, încăierare, în-fruntare, litigiu, luptă, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.