Ce înseamnă “cinstit”?

“cinstit” în DEX

  • CINSTÍT, -Ă, cinstiți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală. 2. Virtuos, fidel, cast. 3. (Înv.) Vrednic de respect; stimat, onorat. – V. cinsti.
  • cinstít, -ă adj. Onest. Onorabil. Onorat: cinstite părinte! Adv. Cu cinste: avere dobîndită cinstit.
  • cinstít, -ă, adj. – Onorat, respectat: „Mai mare stimă îți dă poporul din Maramureș când îți zice: «Cinstite domnule»” (Țiplea 1906). – Din sl. čistiti „respectat„.

“cinstit” în Dicționar Român - Englez

  • downright
  • fair
  • fairly

“cinstit” în Dicționarul Român - Francez

  • carre
  • honnete
  • honnetement

“cinstit” în Dicționarul Român - German

  • iede
  • echtlich
  • edlich

Care este antonimul cuvântului “cinstit”?

  • Cinstit ≠ depravat, josnic, necinstit.

Care este sinonimul cuvântului “cinstit”?

  • CINSTÍT adj. 1. corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, onest, (livr.) prob, (înv.) neademenit, nemitarnic, (fig.) curat, nepătat. (Funcționar ~; comportare ~.) 2. v. sincer. 3. v. fidel. 4. v. onorabil.
  • CINSTÍT adj. v. adorat, divinizat, idolatrizat, venerat.