Ce înseamnă “chisăliță”?

“chisăliță” în DEX

  • CHÍSĂLIȚĂ s. f. – v. chiseliță.
  • chísăliță și (nord) -líță f., pl. e (sîrb. kiselica, „macriș”, bg. „măr pădureț”, rut. kiselicĕa, ceh. kyselice, chisăliță, d. vsl. kiselŭ, acru; ung. keszölce, keszöce, chisăliță. V. chișleag). Compot, hoșav, fertură [!] de fructe cu zahăr orĭ fără zahăr. Fig. A face pe cineva chisăliță, a-l snopi în bătaĭe. V. ferfeniță.
  • chisălíță, -e, (chisălniță), s.f. – 1. Borș de tărâțe (Papahagi 1925). 2. Fiertură de fructe (S. Morariu, 1990): „Bună-i vara jântița / Și iarna chisălița” (Papahagi 1925: 224). – Din ucr. kyselyca (< sl. kiselŭ).