CHIRPÍCI s. n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. – Din tc. kerpiç.
chirpícĭ n., pl. inuz. urĭ (turc. kirpiğ, kerpiğ, de unde și bg. rus. kirpič). Est. Lut amestecat cu paĭe ș. a. și pus în tipar, unde i se dă forma unor marĭ cărămizĭ care se lasă să se usuce. Din el se fac părețiĭ caselor țărăneștĭ. V. ceamur.
chirpíci, (chiripici), s.n. – Lut amestecat cu paie și bălegar, pus în tipare de lemn și lăsat la soare să se usuce, în vederea confecționării unor cărămizi pentru construcție: „Dar lumea-i din chiripici, / Îi înghite pe cei mici” (Viman 1989: 349). – Din tc. kerpiç.
chirpíci s. n.
CHIRPÍCI s. n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. — Din tc. kerpiç.
CHIRPÍCIm. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut din lut și paie, uscat la soare și nears. /<turc. kerpiç
