Ce înseamnă “ceapcîn”?

“ceapcîn” în DEX

  • ceapcîn (-nă), adj.1. (Înv.) (Cal) care aleargă, de curse. – 2. Rău, ticălos. – Mr. ciapcîn. Tc. çapkin (Cihac, II, 559; Șeineanu, II, 123; Lokotsch 394; Ronzevalle 72); cf. bg. čapkănin.Der. ceapcînlîc, s. f. (șiretenie, răutate), din tc. çapkinlik.