Ce înseamnă “candriu”?

“candriu” în DEX

  • CANDRÍU, -ÍE, candrii, adj. (Fam.; adesea substantivat). 1. Țicnit, smintit, într-o ureche. 2. Amețit de băutură; beat. – Din țig. kand „ureche”.
  • candríu (candríe), adj.1. Cherchelit, amețit, cu chef. – 2. Extravagant, singular. Origine incertă. După Graur 133, din țig. kangeri „biserică”, datorită identificării ce se face de obicei în argou între „biserică” și „cîrciumă”, cf. biserică (Graur, BL, V, 223).
  • CANDRÍU, -ÍE, candrii, adj. (Fam.; adesea substantivat). 1. Țicnit, într-o ureche. 2. Beat, afumat. – Comp. țig. kand „ureche”.

“candriu” în Dicționar Român - Englez

  • foolish (ticnit)
    cracked (ticnit)
    dotty

“candriu” în Dicționarul de Argou

  • candriu, candrii s. m. nebun, smintit

Care este sinonimul cuvântului “candriu”?

  • CANDRÍU adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
  • CANDRÍU adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.