Ce înseamnă “calamandros”?

“calamandros” în DEX

  • CALAMANDRÓS s. n. (reg.) Neregulă, neorânduială, harababură. – Et. nec.
  • calamandrós (-oáse), s. n. – Revoltă, dezordine, harababură, vacarm. – Var. chilimandros. Origine expresivă, ca în șandramaua, hond(o)ra-bond(o)ra, etc. Derivarea din țig. kelimangere „dansatori” (Graur, BL, III, 186) nu pare posibilă. După Scriban, este var. de la hărmălaie.
  • CALAMANDRÓS s. n. (Reg.) Neregulă, neorânduială, harababură.

Care este sinonimul cuvântului “calamandros”?

  • CALAMANDRÓS s. v. debandadă, deranj, dezordine, dezorganizare, haos, neorânduială, zăpăceală.