CACOSMÍE s. f. (Med.) Afecțiune constând în perceperea exagerată a mirosurilor urâte. — Din fr. cacosmie.
CACOSMÍEf. med. Percepere a unui miros urât, care poate fi subiectivă (în afara unei excitații senzoriale) sau provocată de o afecțiune (nazală, bucală etc.). /<fr. cacosmie
cacosmíe s. f., art. cacosmía, g.-d. cacosmíi, art. cacosmíei