Ce înseamnă “căpătuit”?

“căpătuit” în DEX

  • CĂPĂTUÍT, -Ă, căpătuiți, -te, adj. Care și-a creat (prin mijloace necinstite) o situație, un rost; cu stare, așezat. ♦ (Fam.) Căsătorit. – V. căpătui.
  • CĂPĂTUÍT, -Ă, căpătuiți, -te, adj. Care și-a creat (prin mijloace condamnabile) o situație, un rost; cu stare, așezat. ♦ (Fam.) Căsătorit. – V. căpătui.
  • CĂPĂTUÍT, -Ă, căpătuiți, -te, adj. Care și-a creat (prin mijloace necinstite) o situație, un rost; cu stare, așezat. ♦ (Fam.) Căsătorit. — V. căpătui.

Care este sinonimul cuvântului “căpătuit”?

  • CĂPĂTUÍT adj., s. 1. adj. v. bogat. 2. adj., s. v. parvenit.
  • CĂPĂTUÍT adj. v. căsătorit, cununat.