Ce înseamnă “căpățână”?

“căpățână” în DEX

  • CĂPĂȚẤNĂ, căpățâni, s. f. 1. Cap de animal mort sau tăiat pentru consum. 2. Cap de om mort desprins de trup; craniu. ♦ (Ir.) Cap (mare) de om. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpățână de varză. 4. Nume dat unor obiecte de formă conică. Căpățână de zahăr.Lat. pop. capitina.
  • CĂPĂȚẤNĂ, căpățâni, s. f. 1. Cap de animal mort sau tăiat (în vederea consumului). 2. Cap de om mort desprins de trup; p. ext. (ir.) cap. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpățână de varză. 4. Nume dat unor obiecte de formă conică. Căpățână de zahăr.Lat. *capitina.
  • căpățấnă s. f., g.-d. art. căpățấnii; pl. căpățấni

“căpățână” în Dicționar Român - Englez

  • nut

Care este sinonimul cuvântului “căpățână”?

  • CĂPĂȚÂNA s. art. v. perseu.
  • CĂPĂȚÂNĂ s. 1. v. craniu. 2. (BOT.) (reg.) căciulie. (~ de usturoi.) 3. (TEHN.) cap, cioc, (reg.) broască, ciochie, clobanț. (~ la scăunoaia doga-rului.) 4. v. broască.
  • CĂPĂȚÂNĂ s. v. butuc, cap.